July 2nd – July 8th. Opening hours: 10:00 am – 4:00 pm

http://www.facebook.com/event.php?eid=136867569672392

ps: nu ştiu de ce dar în preview fotografiile par pline de noise. Dacă o sa comandati cartea o să va puteti bucura de calitate superioară (lol) :-j

Scrisoare dintr-o tranşee planetară

de Constantin Lamureanu

(1978)

Zborul era perfect, egal, tăcut.

Morţii-n tranşee mâncau lut,

gândul ne flutura hai-hui

peste planeta nimănui.

Gândul când doarme, când petrece

glasul de piatră şi e rece

aici, în timpul din pământ.

Trupul tău miere e şi vânt.

La colţuri viaţa vinde flori,

se moare des de două ori.

Eu mă desfac, tu te desfoi,

stelele trec adânc prin noi,

prietenii se duc, se-ntorc,

porcul mai este încă porc.

Fiarele flămânzesc în miei,

strada miroase tot a tei,

dragostea stă în aprozar,

o întâmplare e un zar,

ceasul se pierde printre maci,

eu mă desfoi, tu te desfaci,

în gură-mi creşte câte-un cuc,

nopţile plâng şi-apoi se duc,

domnul cel negru este mort,

doamna cea blondă e de tot,

glontele alb e glonte gri,

eu mă desfac, tu nu mai vii,

frigul adoarme-n câte-un lemn,

eu sunt, tu eşti, noi nu sântem;

soldaţii mor, soldaţii-s morţi,

unii sânt ei, alţii sânt toţi,

unii sânt tot, alţii nimic,

pământul este curb şi mic.

Din ochi îmi curge un poem,

eu sunt, tu eşti, noi nu sântem,

între noi doi mai e un geam:

eu sunt, tu eşti, noi nu eram,

între noi doi mai e un gând,

ceasul ofta suav trecând,

clipa în clipă se făcea,

era un timp şi nu era.

Treaba era organizată binişor: 3 se dădeau drept jucători (câştigând de fiecare dată), alţi 2 care să ţină de şase şi “dealerul” care juca prost.

Ceea ce nu ştiau ei era că pe fruntea lor scria mare “we came to.. ciordeală”  plus ca aparenţii jucători pariau numai cate £20! (or fi crezând că pe aici banii sunt doar o convenţie).

Ce-mi pare rău e că într-un final şi-au găsit totuşi un turist naiv. Cum au luat banii au şi plecat val-vârtej.

Deşi poliţia a venit în 2 minute, a fost prea târziu pentru a le trage o mamă de bătaie (dupa binecunoscutul zel al poliţiei metropolitane). M-as fi bucurat.

Anyway, asta a fost prima ninsoare în UK. (ever!:))) ) Decembrie 2008

Trupa va avea aceeasi componenta, respectiv: George Gadei – voce, Alexei Turcan – chitara, Misha Galca – chitara, Mizdan – bass si Cristian Chirodea – tobe.

George Gadei:

“A trecut ceva timp de cand Travka s-a desfintat… ori a vrut sa se desfiinteze. Dar se pare ca nu prea a reusit sa se desfiinteze, pentru ca daca ar fi reusit, titlul acestui “comunicat” ar fi fost “Travka se reinfiinteaza”… Pe cat de firesc mi s-a parut ca suna atunci “desfiinteaza”, pe atat de nostim si ciudat imi suna acum “reinfiinteaza”. Asadar, imi dau seama, dupa un an jumatate, ca Travka nu s-a desfiintat, ci mai degraba s-a dezbinat intr-un moment ca sa se reuneasca in alt moment…

Si totusi ceva nu se leaga… Cand scriu acest mesaj realizez cat de usor e sa arunci cuvintele si cat de mult sau deloc isi gasesc ele sensul in realitatea fiecaruia.

Dar pana la urma ce e real? Cum poti exprima realitatea? Cred ca realitatea poate fi exprimata cel mai bine prin metafore… Dar ce nevoie am sa caut o metafora cand exista Travka? Asadar cumva mi se pare firesc sa nu ma mai pierd in termenii mai sus mentionati si sa spun simplu ca Travka se reuneste.

Travka se reuneste pentru cei care primesc acest lucru firesc.

Cuvintele din acest text nu pot exprima ce s-a intamplat in acest timp de “desfiintare”… pregatim noul si revenirea din mult mai multe motive decat cele care ne-au dezbinat, sunt multe de povestit si de cantat, intr-un an si opt luni s-au intamplat ceva fenomene social-umane care ne provoaca…si cat mai exista ceva timp, o sa incercam sa intram in el cu cei care au ramas si asteapta ceva… Un raspuns, un gand…

Travka exista! Si pregateste muzica!”